vipera005

aprilie 25th, 2008

Iepurasul si prietenia

Posted by vipera005 in Diverse  Tagged    
             

Asa de Paste, o povestioara funny, dar cu talc 
       A fost odata ca
niciodata peste mari si tari un mic iepuras . Acest iepuras avea o multime de
prieteni, dar intr-o zi, in apropierea sarbatorilor, unul din amicii lui a
trebuit sa plece. Iepurasul a plans mult si nu a vrut sa se desparta de
prietenul lui, dar nu a avut ce face. Si-au promis ca o sa-si scrie, o sa
vorbeasca pe mess, dar zilele treceau si relatia se racea tot mai mult.
Din cei
mai buni prieteni ajunsesera cei mai departati.
Peste doi ani prietenul lui
trece cateva zile prin vechiul loc in care a stat. Iepurasul era la
cumparaturi, in mall, cu parintii sai. La vazut din intamplare pe vechiul lui
prieten si s-a dus repede  sa-l
intampine. Si cum mergea el asa se gandea ce o sa ii spuna. Ce o sa-l intrebe.
Si tot ce ii venea in minte era fraza banala: Buna! Ce faci?. Ajuns langa
acesta, baga o mana in buzunar si il bate p umar cu cealalta. Prietenul se
intoarce, face o fata uimita si il imbratiseaza pe iepuras. Acesta se da mai in
spate, sa-si observe prietenul.

-
            Credeam ca nu te mai gasesc!
a zis prietenul. 

-             Ah, eram la Mec, cu ai mei. Am
venit sa imi cumpar haine. Ce faci in oras? zice iepurasul vizibil uimit de
comportamentul prietenului sau. 

-             Ce sa fac? Cu treburi. M-am gandit
sa-mi vad vechii prieteni.  

–             Aha altceva nou?  

-             Pai nu de cand am vorbit ultima
data pe mess nimic nou. 

-            Ok, ma bucur ca te-am vazut. Ma
intorc la parintii mei. Te pup! Mai vorbim! spune iepurasul si intinde mana
spre prietenul sau.  

-             Da! Normal!
Si eu te pup!
        

Dupa ce a plecat
de langa el se gandea ce mare lucru vorbise cu el ultima data pe mess. Fusese
aceeasi discutie, urmata de o pauza mult prea lunga si o inchidere a ferestrei.
Lasa-se totul balta. Oricum niciodata nu schimbau mai mult de trei cuvinte.    

         Peste cateva
zile de la aceasta intamplare, iepurasul statea pe banca in curte si admira un
musuroi de furnici. Mama lui se apropie incet si il intreaba ce are. Acesta ii
zice ca nimic, dar mama lui se aseaza langa el pe banca. Pune mainile in poala
si ii urmareste privirea.

-                    
Sunt frumoase, nu? intreaba iepuroaica.
-                    
Poftim? Ce sa fie frumoase? da din cap iepurasul.
-                    
Furnicile! si arata cu degetul spre musuroi.

-                     
Ah, da sunt, zice iepurasul si incepe sa-si balagane
piciorusele grasute.

-                     
Toata viata se ajuta una pe cealalta si nu se lasa
balta la nevoie.

-                     
Pacat ca ele sunt sigurele care fac asa ceva, intoarce
privirea spre un cuib de pasarele.

-                     
Nu-i adevarat!

-                     
Dar ele? intreaba cel mic, cu degetul indreptat spre
pom.

-                     
Ele? la un moment dat,  puiul zboara din cuib, e legea firii.

-                    
Si pana atunci? este curios iepurasul.
-                    
Pana atunci parintii lui au grija de el.
 

-                    
Aha, si prieteni nu are?

-                    
Nu, de obicei nu are, poate doar frati. De ce intrebi?
-                    
Asa, nimic special.
 

-                    
Ah mama se ridica de pe banca si se indreapta spre
casa. Sunt inauntru, am pregatit supica de salata si tocanita de morcovi. Cand
vrei sa mananci imi spui. Si daca te framanti din cauza prieteniei cu soricelul
nu pot spune decat atat: nu era destul de putenica. A ramas ceva frumos.
Traieste viata si ramai cu o amintire placuta. Prietenii vin si pleaca.
Important e cu ce ramai de pe urma unei prietenii frumoase.

        Si cu aceste
cuvinte iepuroaica isi ridica poalele rochiei si pleca in casa lasandu-l pe
iepuras in gradina. 

       Cu un balanganit
usor de picioare sare de pe bancuta si fuge in casa. Dintr-o suflare deschide usa
si spune: 

-                     
Ma duc sa ma joc cu bufnita vin peste vreo doua-trei
ore, si pleaca cu razand gura pana la urechi.

      Mama lui
zambeste si da din cap. 

      Pana la urma si
iepurasul si-a dat seama ca a avea un prieten e important. A avea mai multi
este extraordinar. Si a stii sa pastrezi prieteniile e ceva pretios, dar atunci
cand nu se mai poate nu ramane decat sa iti aduci aminte de ele zambind.

 

aprilie 24th, 2008

Conversatie…

Posted by vipera005 in Diverse  Tagged    
 -        
Il iubesti?

-        
Nu, nu chiar.
-        
Nu? Si atunci de ce imi tot spui ce face, ce zice, ce
crede?
-        
Asta nu stiu. Ma gandesc tot timpul la el.

-         
Da si zici ca nu esti indragostita. Of, ce ma fac eu
cu tine?

-         
Pai, nu sunt mai indragostita.

-        
Ah, o luam de la capat. Haha! Esti asa o figura!
-        
Geometrica? Hai sa ne asezam.

-         
Ok, deja ma dor picioarele.

-        
Si pe mine. Deci ce figura sunt?
-        
Pai, tot spui, nu-l plac, nu sunt indragostita de el,
dar te gandesti din zece in zece secunde la el.

-        
Nu chiar asa des. Mai rar putin.
-        
Bine unsprezece. Haha!
-        
Numai face misto de mine. Eu vin si iti spun ca sunt
confuza, si tu? In loc sa ma ajuti razi de mine.
-        
Daca nu ma asculti niciodata. Ce sa iti fac?

-         
Nimic, ai dreptate. Poate ca imi place putin de el.

-         
Hai, zi putin mai mult.

-        
Dar totusi nu cred ca sunt indragostita.
-        
Eh, nu!
-        
Da-mi un motiv. De ce as fi?

-         
Asta nu stiu sa-ti spun, dar se observa de la o posta
ca esti indragostita!

-         
Ei da! Cum?

-         
Simplu, ti-am mai zis.

-        
Ce?
-        
Unde ti-e capul?

-         

-        
Ah, din nou!
-        
Ce-i?
-        
O luam de la capat. Eu ma ridic, am amortit.
-        
Da, de ce o luam de la capat?
-        
Pai, unde iti e mintea?
-        
Ah

-        
La el! Deh, fetita!
-        
Haha!
-        
Numai rade. M-ai innebunit! Eu incerc sa-ti explic si
tu
-        
Eu? Ce? Te ascult!

-         
Unde?

-         
Bine, hai sa ne plimbam. Deci zici ca totusi as fi
indragostita?

-        
Normal!
-        
Ce-i asa normal?

-         
Nu stiu, pur si simplu.

-         
Unde era cupidoanca lu mama. Haha!

-         
Nu sunt cupidoanca, cum zici tu, dar nu-s nici oarba!
Tre sa fii cu adevarat orb sa nu vezi!

-        
Adica, tre sa-mi pun ochelari?
 

-        
Cam asa

-         
A

-        
Ce?
-        
Poate ai putina dreptate.
-        
Am, sigur ca da.
 

-        
Dar, totusinu cred

-        
Ca esti indragostita! Ma innebunesti!
-        
Dar, asta e ce simt.
 

-        
Ei da?

-         
Serios!

-         
Te-oi fi obisnuit cu el?

-        
S-ar putea. Asta e chestia. Ca nu stiu daca e
obisnuinta sau nu.
-        
Fa un test!
-        
Care?
-        
Incearca cu altul
 

-        
Si?

-        
Cum si?
-        
Pai ce rezolv?
-        
Daca si atunci te mai gandesti la el mereu e clar!
Esti indragostita!
 

-        
Dar

-         
Niciun dar!

-         
Ok. O sa incerc, dar nu cred ca merge.

-         
De ce?

-         
Pai si daca e obisnuinta? Cum o sa imi dau seama?

-        
Nu o sa mai simti ca acum, o sa te detasezi incet,
incet.
-        
Probabil. Si daca nu? Zici tu ca e sigur! Sunt
indragostita!
-         Da… ce-i asa greu? 
-         Pai e!
-         De ce?
-        
Ca nu stiu ce simt.
-        
Offff. O luam iar
-        
De la capat? Haha!
-        
Deja am nervi!
-        
De ce?

-        
Din cauza ta! Asculta-ma si pe mine, macar o data!
-        
Bine bine, o sa fac ce zici tu.
-        
Oau! Ma bucur.
-        
Ah, cat e ceasul, mai eu plec.
-        
Deja?
-        
Da mersi pentru sfat!
-        
Nu ai pentru ce, dar totusi eu zic ca esti.

-        
Aha, sa ma gandesc. Dar oricum ma gandesc mereu la el
deci
-        
Da! Esti!

-        
Eh, poate. Adica, chiar, cred 

-        
Haha!
-        
Da! Bine! Sunt! Haha!

-        
Pa-pa!
-        
Pa! 
aprilie 23rd, 2008

Dialog banal…

Posted by vipera005 in Diverse  Tagged    
- Schimba-te!
- Da? Si ce rezolv?
- Pai, pe tine. Nu o sa mai fi
confuz, o sa fie mai bine. Serios, vorbesc din proprie experienta.

 - Da? si acum. Te mai poti privi
in oglinda?
- Adica?
- Simplu cum te simti acum? Si
cum te simteai atunci?
- Acum sunt altul, sunt mai bun,
mai fericit cu mine!

- Alege un lucru care l-ai facut
atunci si un lucru care il faci acum, cel mai des.
- Hm nu stiu. Stai sa ma gandesc.

 

-        
Acum, ma distrez cu prietenii
-        
Atunci nu o faceai?

-        
Ah, ba da, dar acum o fac mai mult.
-        
Si cat te-a ajutat asta sa te descoperi pe tine?
 

-        
Ah, pai nu asta ma ajutat.

-        
Atunci? Ce?
-        
Felul in care gandesc acum, fata de cum gandeam atunci.
-        
Si cum gandesti acum?
-        
Mai intelegator sunt mai, in toane bune. Nu ma mai
cert, nu mai tip, nu ma mai bat.
-        
Aha, si tu zici ca e mai bine acum decat atunci
-        
Hm, da categoric.
-        
Ce faceai atunci si numai faci acum?
-        
Ma certam, zilnic cu cineva.
-        
Te repeti. Acum nu te mai certi? Deloc? E ciudat
-        
Nu, nu deloc, dar foarte rar. Cedez mai usor.
-        
De ce tu? De ce nu celalalt?
-        
Pentru ca uneori e mai bine sa lasi de la tine.
-        
Crezi tu?
-        
Normal! Cum
sa nu, anumite lucruri sunt mai importante decat o cearta.

 -        
Cum ar fi?
-        
Nu ma mai intrerupe. Cum ar fi, prietenia, dragostea

 -        
Daca iti e prieten te intelege, daca te iubeste te
iarta
-        
Dar pana cand?  E
o limita.
-        
Cerul e limita.

-        
Nu, nu. In viata, nu-i asa.
-        
Da unde?

-        
In adrenalina. Haha! Nu, nici macar acolo.
-        
Adrenalina? Acum ai parte de mai multa?
-        
Ah, nu categoric nu.

-        
Duci lipsa?
-        
Nu, de ce as duce? Am altceva mai bun.
-        
Ce?
-        
Fericire.

-        
Haha! Dumnezeule! Parca te-ai calugarit.
-        
Nu, nu m-am calugarit. Doar m-am gandit ca exista cale
de mijloc.
-        
Ah, intre negru si alb, adaugi un gri.

-        
Pal. Daca nu iti plac culorile inchise.
-        
Haha! Pal, auzi la el.

-        
Da, pai, mereu e buna si ceva lumina.
-        
Iar ma faci sa rad.
-        
De ce?
-        
Simplu. Esti nebun.

-        
Acum? Si eu care credeam ca sunt calugar .
-        
Dea, uneori te recunosc. Cum erai

-        
Mai, intelege un lucru. A te schimba nu inseama sa
mori, ci doar sa mai accepti si lumea cu bune si rele. Sa uiti de tine un pic,
dar in acelas timp sa fii in centrul atentiei tale. Pricepi?

-        
Nu prea. Ce vrei sa spui? Ca tu esti mai egoist un pic
acum? 

-        
Nu chiar, ma gandesc la mine mult mai mult, dar incerc
sa las si d la mine. Acum te-ai prins? 

-        
Calugarii nu se gandesc la ei. Tu esti pacatos.
-        
Of, cum sa-ti explic

-        
Am inteles ideea nu-s prost. 

-        
Dea, si eu care credeam contrariul.
-        
Iar incepi?

-        
De ce? Nu-s eu calugar?
-        
Te-ai suparat! Iar? O luam de la capat!

-        
Nu, nu m-am suparat, vezi asta e ideea, sa accepti ce
zic ceilalti fara sa sari in sus. Lasa-te descoperit. 

-        
Aha. Si nu ti-e frica de ceilalti?
-        
Pentru ce? Sunt si ei oameni, toti facem greseli

-        
Da, numai ca unii rad in nasul tau. 

-        
Si? Nu-i baga in seama. Cainii latra, ursul merge.
-        
Da. Merge si asa.
-        
Si? Ti-ai mai schimbat putin parerea? Sau tot asa
incapatanat ramasesi?

-        
Nu, nu chiar poate ca pana la urma o sa devin si eu
calugar.

-        
Ma bucur. E loc destul si pentru tine la manastire.
-        
Haha, ce gluma buna. N-are haz.

-        
Ce-am zis eu? 

-        
Da, mai. Nu m-am suparat.
-        
Dar dai impresia!
-        
Si nu trebuie?
-        
Nu! Nu trebuie!
-        
Ah, mai faci si pe prostul?

-        
Nu!!!! Doamne! Ce ma fac cu tine?
-        
Am inteles, mai! Vezi ce-mi place la tine?
-        
Ce?

-        
Tot repede te aprinzi! Cica te-ai schimbat! Haha! 

-        
Pai da, oricum nu tot la fel de repede. Au trecut zece
minute de cand tot vorbim aici.
-        
Aha. Asa e. Mai, eu plec. Mersi de sfat.
-        
Cu placere. Daca mai ai nevoie

-        
Poate, cine stie fa-te preot iti sta mai bine. 

-        
O sa vad ce pot sa fac. Haha! Pa-pa! 

-        
Pa!

aprilie 21st, 2008

Citat…

Posted by vipera005 in Diverse  Tagged    
     "Si intr-o seara asa cum
ma plimbam eu prin parcul caminului am observat ca cineva ma urmareste.Am
grabit pasul dar umbra aceea tot dupa mine se tinea."Nu te speria.Totul
este OK!", imi tot ziceam in gand.Dar de unde ma speriam tot mai tare,
grabeam mai mult pasul pana cand m-am trezit alergand.Dar de cine fugeam?De ce
imi era frica?Nicioadata nu mi-a fost frica, eram cea mai curajoasa dintre
prietenele mele.Mereu le scapam de tipii care faceau glume proaste.Acum era
altceva: eram singura!Nu mai eram cu nimeni!Si nu fugeam de persoana care ma
urmarea cat fugeam de mine!De cea care devenisem.
    La un moment dat m-am oprit.Nu-mi dadusem seama dar de ceva vreme eram
singura si ma si ratacisem.In noapte totul parea altfel.Mai ales ca eu aveam si
ochii in lacrimi.M-am asezat in genunchi si cu fata in maini am inceput sa
plang.Plangeam si nu ma mai interesa nimic.Vroiam sa se termine anul acesta ca
sa ii zic tatei sa ma mute la scoala de la bunica.Nici nu observasem ca cineva
era in spatele meu.Mi-am dat seama cand persoana s-a asezat langa mine si m-a
luat in brate.Am strans-o asa de tare ca ea incetase sa respire, soptindu-mi la
ureche ca se sufoca daca nu mai dau drumul stransoarei.Am ridicat ochii si
mi-am dat seama ca era exact cel de care aveam nevoie."
 
M-am gandit sa postez ceva, un citat, preferatul meu d altfel… dinc artea p care o scriu. sper sa va placa si voua la fel d moolt k mie. :*

 

aprilie 3rd, 2008

“A blonde ambition”

Posted by vipera005 in Diverse  Tagged    
     Hehe, tocmai am vazut un film cu Jessica Simpson – "A blonde ambition". Dragutzel n-am ce zice. Actziunea e ok, tzinand cont ca este o comedie romantica .
   Titlul este simplu shi initzial te duce cu gandul la o comedie ieftina, pe care nu ai da 2 bani. Dar, in fine. Pana la urma ajunge sa-tzi placa.
    Filmul incepe cam asa: Jessica este o fata pe nume Katie, dintr-un oras mic, uitat de lume, care isi iubeste la nebunie prietenul. Acesta (Drew Fuller-ah, un sooper cute guy), pleaca in New York ca sa lucreze ca model. Katie, primeshte de la bunicul sau un bilet dus, pentru New York pentru a se intalni cu prietenul ei. De aici incepe actiunea propriu-zisa, cand ea, il gaseshte pe el in pat cu alta. "O femeie independenta"- cum spune Fuller, care stie ce vrea de la viata. Ei bine, Katie pleaca la o prietena de a ei care locuia tot in New York. A doua zi cand ii tzine locul acesteia la munca intalneshte doua personaje, care o angajeaza la o firma doar pentru al concedia pe seful lor. 
    De aici totul se complica. Shi normal va las pe voi sa vedetzi filmul ca sa intzelegetzi continuarea.
     Nu am ce sa comentez in legatura cu povestea shi nici cu anumite personaje, dar parere personala, cred ca Jessica este mai buna pe scena, cantand, decat sa joace intr-un film. Adica, este atat de falsa, iar faptul ca regizorul sau scenaristul ia scos in evidentza exact defectul, ca are nijte dintzi moolt prea mari, este pur si simplu… absurd. Aproape tot filmul ea sta cu o periutza de dintzi in mana. Shi nu numai ishi perie dintzii, ba mai moolt o mai si invarte de colo colo.
     O face pe Jessica Alba sa arate ca Audrey Hepburn . Probabil o sa va intrebatzi, oare de ce joaca in film daca este criticata atat de moolt? Ei bine este produs de catre tatal ei, Joe Simpson- "A PAPA JOE PRODUCTION". Asha ca ne puteam ashtepta la asha ceva. 
     Am comentat de rau filmul asta, shi actritza principala, dar de ce l-am pus pana la urma undeva la playlist-ul cu filme cool?  Pey, in primul rand m-am gandit ca actziunea asta e destul de buna pentru o zi ploiasa si mohorata cum este azi, shi in al doilea rand pentru ceilalti actori, unii din ei foarte cunoscutzi, precum: Luke Wilson shi Larry Miller. Macar pentru aceshti doi actori shi va recomand filmul.
     O sa adaug cateva imagini, sa observatzi asemanarea izbitoare a acestei actritze cu Marlyn Momroe, ba mai moolt, undeva acolo exista shi o scena, cu gura de canal shi ridicarea fustei.  
   Asha ca va urez, vizionare placuta. Shi distractzie placuta. 
                                         
 
                                     
                                               

                                           

aprilie 3rd, 2008

Fat frumos…

Posted by vipera005 in Diverse  Tagged    
      

Pana acum, chiar daca am
intalnit pe cineva ca tine nu l-am bagat in seama. Credeam ca niciodata nu va
fii de nasul meu. Ei bine m-am inselat. Acum imi dau seama ca probabil nu va
exista niciodata un fat frumos, iar eu, nu voi fii nicidata o printesa. Pari
atat de simplu la exterior. Nu atragi prea mult atentia. Treci neobservat de
oamenii din jurul tau. Asa ai trecut si pe langa mine. Ei bine, cred k daca nu
ne cioneam din greseala, nu ti-as fi observat niciodata ochii de culoarea
chihlimbarului sau gropitele din obraji. Nu as fi vazut cat de dulce rosesti.
Si totusi mi se pareai atat de simplu. Nu, nu erai tu de mine, imi zeceam in
gand. Dar pana la urma eu de cine sunt? Chiar imi imaginam vreodata ca un
playboy sau un model international se va uita la mine? Chiar credeam undeva in
sinea mea ca un cantaret imi va declara vesnica iubire? Ei bine am trecut vad,
usor, usor de stadiul in care visam cu ochii deschisi la cate un actor frumos. A
trebuit sa stau sa te studiez, sa-ti scot in evidenata toate defectele ca sa
aflu cat de bun esti. A trebuit sa imi spun in sinea mea cat de nepotrivit esti
pentru mine, doar ca sa recunosc ca de fapt ma indragostisem. Imi era rusine sa
spun ca te plac. Nu stiu de ce… doar imi era. Am aflat de la o prietena
intr-o zi ca locuiai in cartier si ca in fiecare miercuri te duci la sala de
langa blocul nostru. Incepusem sa imi fac un obicei din a sta pe geam numai sa
vad cand treci. Apoi cand venise vara ieseam mereu cu fetele afara la ora aia.
Iti zambeam, imi zambeai. Apoi te-am vazut cu alta si visul s-a spulberat. Eu
am inceput sa visez din nou la actori si cantareti . Si nu mai ieseam pe geam.
Nu mai ieseam cu fetele. Redevenisem aceeasi. Incepusem din nou sa cred ca nu
esti pentru mine. Acum insa, ma uit in urma si ma gandesc, ca in loc sa te
fi  criticat atat ar fi trebuit sa vin
sa-ti vorbesc. In loc sa imi fi repetat de o mie de ori in gand ca nu ne potrivim
ar fi trebuit sa incerc. Eh, acum ce sa mai fac? Nimic. Stau si visez din nou.
Si poate candva ma voi ciocni iar de tine in intersectie si atunci iti voi
spune Buna!.

 

aprilie 3rd, 2008

Fat frumos…

Posted by vipera005 in Diverse  Tagged    
      

Pana acum, chiar daca am
intalnit pe cineva ca tine nu l-am bagat in seama. Credeam ca niciodata nu va
fii de nasul meu. Ei bine m-am inselat. Acum imi dau seama ca probabil nu va
exista niciodata un fat frumos, iar eu, nu voi fii nicidata o printesa. Pari
atat de simplu la exterior. Nu atragi prea mult atentia. Treci neobservat de
oamenii din jurul tau. Asa ai trecut si pe langa mine. Ei bine, cred k daca nu
ne cioneam din greseala, nu ti-as fi observat niciodata ochii de culoarea
chihlimbarului sau gropitele din obraji. Nu as fi vazut cat de dulce rosesti.
Si totusi mi se pareai atat de simplu. Nu, nu erai tu de mine, imi zeceam in
gand. Dar pana la urma eu de cine sunt? Chiar imi imaginam vreodata ca un
playboy sau un model international se va uita la mine? Chiar credeam undeva in
sinea mea ca un cantaret imi va declara vesnica iubire? Ei bine am trecut vad,
usor, usor de stadiul in care visam cu ochii deschisi la cate un actor frumos. A
trebuit sa stau sa te studiez, sa-ti scot in evidenata toate defectele ca sa
aflu cat de bun esti. A trebuit sa imi spun in sinea mea cat de nepotrivit esti
pentru mine, doar ca sa recunosc ca de fapt ma indragostisem. Imi era rusine sa
spun ca te plac. Nu stiu de ce… doar imi era. Am aflat de la o prietena
intr-o zi ca locuiai in cartier si ca in fiecare miercuri te duci la sala de
langa blocul nostru. Incepusem sa imi fac un obicei din a sta pe geam numai sa
vad cand treci. Apoi cand venise vara ieseam mereu cu fetele afara la ora aia.
Iti zambeam, imi zambeai. Apoi te-am vazut cu alta si visul s-a spulberat. Eu
am inceput sa visez din nou la actori si cantareti . Si nu mai ieseam pe geam.
Nu mai ieseam cu fetele. Redevenisem aceeasi. Incepusem din nou sa cred ca nu
esti pentru mine. Acum insa, ma uit in urma si ma gandesc, ca in loc sa te
fi  criticat atat ar fi trebuit sa vin
sa-ti vorbesc. In loc sa imi fi repetat de o mie de ori in gand ca nu ne potrivim
ar fi trebuit sa incerc. Eh, acum ce sa mai fac? Nimic. Stau si visez din nou.
Si poate candva ma voi ciocni iar de tine in intersectie si atunci iti voi
spune Buna!.

 

aprilie 1st, 2008

Te urasc…

Posted by vipera005 in Diverse  Tagged    

Ma
uit la poza de pe noptiera .
Ma
uit la tine si vad, simt ca te urasc cum nu am mai urat pe nimeni.

Iti
urasc privirea visatoare, gura ce imi aduce aminte de saruturile tale, pielea
catifelata, parul moale prin care imi incurc degetele.
Iti
urasc zambetul dulce, cuvintele frumoase, felul tau de a vorbi.
Te
urasc pentru ca tot timpul imi spui ca ma iubesti.

Urasc
glumele tale, ironia, pentru ca atunci cand sunt cu tine rad in fiecare minut.
Te
urasc pentru ceea ce esti si pentru ca mai facut ceea ce sunt acum.
Te
urasc pentru ca mereu sunt fericita.
Urasc
ca niciodata nu pot sa iti demonstrez contrariul.

Te
urasc pentru dreptatea pe care o ai, pentru ceea ce ma faci sa simt si pentru
ce ma faci sa zic.

Te
urasc in fiecare zi mai mult.

Te
urasc pentru ca oricat ti-as spune te iubesc nu e de ajuns.
Te
urasc pentru ca te doresc si in acelas timp te ador.
Te
urasc cand dormi, cand razi, cand plangi, cand te joci, cand scrii, cand
citesti

Te
urasc in fiecare clipa pentru ca te iubesc.

Si
oricat de mult te-as uri, mereu te iubesc mai mult.

 


 

  • Monthly

  • Legaturi externe

  • Meta

    • Subscribe to Atom feed
  • Weblog

    Toate drepturile rezervate Weblog.ro

    X